Cori emigranti !
di Giovanni Giardina
Quantu amuri desi in vita mia,
ora mi fisci anzianu….e così sia!
c’è chiddu ca scerca sempri cumpagnìa
iò preferisciu a musica e a poesia.
Passu li santi jorna…….tutti quanti,
tra dispiasciri , gioi, suspiri e chianti,
mieriti ‘unn’haiu avutu, né mi nn’aspiettu
vulissi sulu un puocu di rispiettu.
Però du soddisfazioni mi l’haiu pigghiatu
u cori a cacchi d’unu ci l’ haiu svigghiatu
ca scusa da poesia e du dialettu
arrivu luntanu e trasu dintra o piettu.
E si mi dumannati , cu esti l’esiliatu,
è miegghiu ca vi rispunni, cu l’ ha pruvatu
vi puozzu sulu diri ca ristàiu stolacutu
i quannu u figghiu ranni l’haiu emigratu.
E ‘un mi parlàti cchiù di sti spartenzi,
ca lacrimi nn’haiu jttàtu già abbastanza
ormai pirdìu u cuntu, puru mi cunfunnu,
i quantu parenti haiu, sparsi ’nto munnu
U sacciu ca nun portanu rancòri,
pirchì sunnu luntani, ma cca hannu u cori,
pinsànu sempri a terra ca li fisci
e u juornu chi staccarunu i radisci.
Ogn’unu porta dintra na ferita
ca si sana sulu quannu perdi a vita.
puru che cusigghiassi d’aggirari,
mu disciti ,chi ci hannu a veniri a pigghiari ?
U cori mia s’imparò a vulàri
cu scopu di putìri cunsulàri
cunfidu e preju sempri u Patri Nuostru,
c’arrivu e trasu dintra o cori vuostru !
a cura di Peppe Paino
Data notizia: 8/26/2012
dalla nostra Daniela Bruzzone
Dalle nostre ricette ingredienti per 4 persone... scoprile!